Ce spune Leonardo Badea de la BNR
În contextul noilor realități economice și sociale, dezvoltarea economică a țărilor din Europa Centrală și de Est în condițiile actuale, de mare incertitudine, este greu de definit. Identificarea sectoarelor prioritare din punct de vedere al dezvoltării competitive, concentrarea eforturilor asupra acelor opțiuni care au potențialul de a genera cele mai bune rezultate, elaborarea și implementarea strategiilor eficiente și coerente la nivel național trebuie, așadar, să răspundă provocărilor care decurg din necesitatea unei mai bune utilizări a resurselor existente. .
Astfel, cazul României poate fi analizat pentru a identifica principalele priorități care trebuie avute în vedere pentru dezvoltarea economică a țării noastre în contextul actual marcat de mai multe crize majore asupra vechilor probleme structurale, precum: deficitul deja persistent dublu, creșterea nivelul inegalității și al creșterii economice.
În aceste condiții, în opinia mea, nu este suficient să identificăm doar principalele direcții strategice, ci și oportunitățile incontestabile pe care le are țara noastră.
Ca parte a marii familii europene, România poate reprezenta o oportunitate de piață semnificativă și un punct de referință în regiune, luând în considerare dimensiunea sa, fiind a doua țară ca mărime din Europa Centrală și de Est. Bogat în resurse naturale și zăcăminte minerale (gaze naturale, petrol, sare etc.), cu soluri fertile (de exemplu, cernoziom în sudul și estul țării, excelent pentru cultivarea cerealelor).
Dacă încercăm să fim cât mai conciși în demers, putem spune că prioritățile economice ar trebui să vizeze două direcții principale de acțiune și anume: Reducerea vulnerabilităților care pot afecta securitatea națională; Dezvoltarea sectoarelor în care România are avantaje competitive față de alte țări.
Odată cu debutul pandemiei de COVID și, ulterior, războiul din Ucraina, atenuarea acestor vulnerabilități ar trebui să devină o prioritate națională. Care se împart în:
- Măsuri posibile pentru asigurarea siguranței alimentelor
- Măsuri posibile pentru asigurarea securității energetice
- Măsuri posibile pentru asigurarea securității IT
- Priorități pentru dezvoltarea sectoarelor în care România are avantaje competitive față de alte țări
România are, fără îndoială, potențialul de a contribui la eforturile de creștere a competitivității economiei europene.
Competitivitatea economică este influențată de o varietate de factori, cum ar fi: valorificarea potențialului regional într-un mod inovator și creativ; consolidarea legăturilor industriale; valorificarea patrimoniului natural, dar și cultural; asigurarea accesibilității și dezvoltarea conectivității; stimularea proceselor de cercetare și inovare etc. În ciuda acestui fapt, România se confruntă în continuare cu dificultăți în ceea ce privește inovarea și potențialul de afaceri de adaptare la noile tehnologii. Prin urmare, pentru a reduce decalajul față de alte țări europene, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a consolida competitivitatea și a crește capacitatea de inovare.
Pe lângă inovarea și reformele și investițiile prevăzute în planul de redresare și reziliență, România ar putea beneficia și de măsuri care să țină cont de o piață mai deschisă, dar și mai competitivă, printr-o mai bună utilizare a resurselor sale. Câteva sectoare economice în care România ar putea avea o contribuție semnificativă la nivel european sunt: turismul, energia, tehnologiile informației și comunicațiilor, lemnul și mobila, textilele și pielea, bioeconomia – agricultură, silvicultură, acvacultură.
Sectoarele industriale cu valoare adăugată mare, deși înregistrează volume semnificative de creștere, joacă în continuare un rol modest în structura economiei.
România este prezentă pe piețele globale în lanțul de aprovizionare cu produse verzi.
În perioada pre-pandemică, România a câștigat cotă de piață pentru unele produse precum energia solară: construcții din fier și oțel, motoare, pentru energia eoliană: generatoare de curent alternativ, contoare și vehicule electrice: carbonați de litiu, oxid și hidroxid de litiu.
Modelul de export este orientat însă către produse cu un grad mai scăzut de complexitate, iar oportunitățile de export cu un grad mai mare de fezabilitate pe termen scurt se regăsesc și în sectoarele care produc produse cu un grad mai scăzut de complexitate. Autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a remedia aceste evoluții structurale, care întăresc și riscul capcanei veniturilor medii.
Trebuie avut în vedere și nivelul de impozitare, context în care România a stabilit deja o serie de concesii, relevante din punct de vedere al avantajelor competitive la nivel regional. Provocările actuale sunt mai pronunțate din cauza situației generale de incertitudine. Devine evident că este nevoie de gândire strategică cu alegeri simple. Cred că, în ciuda situației complicate, există o fereastră de oportunitate pentru ca România să se repoziționeze pe harta economică a Europei. După cum se spune – Nu putem conduce vântul, dar putem regla pânzele – este singura alegere înțeleaptă atunci când navigăm în ape tulburi.”